Arhanghelul Gabriel: Crearea matricei pentru o viata sacra

Dragii mei, Sufletul vostru s-a oferit voluntar să fie aici, în aceste vremuri cruciale. pentru a acționa ca o punte de legătură între Cer și Pământ. Voi sunteți aici pentru a aduce Spiritul în materie, pentru a fi omul divin care se manifestă ca un purtător al luminii pentru trezirea conștiinței. Prin urmare, este de datoria voastră să  vă aduceți spiritualitatea în fiecare domeniu al vieții voastre în deplină unitate și să recunoașteți că totul este o parte a lui Dumnezeu. Când faceți acest lucru, prezența voastră devine o binecuvântare și tot ceea ce voi sunteți aduce mai multă  armonie în lume. În acest timp de noi începuturi, vouă v-a fost dat un mare dar – o tabula rasa (o pagină complet goală) cu care să lucrați în așa fel încât să vă puteți crea noua voastră viață în anul 2014 și mai departe. Acest loc al nevăzutului, al viitorului  necunoscut are o calitate magică. După ce v-ați eliberat de tot trecutul vostru s-ar putea să vă simțiți goi și nesiguri. Pentru unii este foarte incomod, dar recunoașteți totuși că acesta este un loc foarte sacru pentru a fi. Voi sunteți în punctul culminant al trezirii conștiinței și binecuvântările sunt revărsate asupra voastră de către Sursa de energie, permițându-vă astfel să lucrați în strânsă legătură cu sistemul de ghidare al sufletului vostru.  Acest lucru este important de știut, pentru că intuiția voastră devine din ce în ce mai clară și vă puteți încrede în voi într-un mod cu totul nou. Dimensiunile angelice au însămânțat conștiința umanității cu o puternică și iubitoare forță a intenției,  pentru a aduce în viața voastră de zi cu zi cele mai înalte frecvențe într-un echilibru armonic pur și coerent. Un vas  sacru este un dar,  mai ales atunci când este gol Voi puteți aduce acest puternic aspect echilibrant în fiecare domeniu al vieții voastre. Recunoaștem  că această tabula rasa vă este oferită ca o formă de dezvoltare pentru a vă ajuta să vă creați un nou fundament pentru viața voastră. Vă este oferită o substanță Divină vie care așteaptă comanda voastră. Forma pe care voi o dezvoltați este precum matricea voastră sacră pentru manifestare. În acest vas voi vă puneți visele, intențiile și cele mai înalte viziuni ale voastre pentru viața voastră și pentru întreaga viață de pe Pământ. Frumusețea acestui dar de la Dumnezeu este că acest vas este de fapt gol. Toate tiparele trecutului au fost eliberate, iar voi sunteți în procesul de curățare a ultimelor vestigii ale energiilor care nu vă mai servesc și nici nu rezonează cu noile frecvențe. Imaginați-vă că această formă devine un potir sacru în care voi veți co-crea tot ceea ce sunteți pregătiți să primiți. Această matrice va deține frecvențele luminii de care voi aveți nevoie pentru manifestarea puternicelor voastre intenții. Voi umpleți acum acest vas cu fiecare gând și emoție pe care vă concentrați. Aceasta s-ar putea să nu fie o veste tocmai bună pentru cei care sunt în continuare axați pe tot ceea ce nu funcționează și pare a lipsi din viața lor. Atenția la aceste detalii de frecvență joasă fac parte din creația voastră mitologică și nu vă vor aduce sentimentul de bunăstare și fericirea pe care o doriți. Când vă uitați la vasul vostru sacru și vă plângeți că este gol, voi pierdeți darul care vă este oferit de Universul (Dumnezeu) care vrea ca voi să fiți fericiți.  Acesta este un potir sacru, ce conține viața voastră neformată, deschis și pregătit pentru ca voi să vă aduceți în el împlinirea destinului sufletului vostru. Primele luni de dinaintea Echinocțiului sunt foarte importante pentru voi, ca să vă amintiți tot ceea ce vreți să primiți; să vă concentrați pe cee ce este prețios, și puternic, și frumos! În acest fel vă umpleți potirul cu sfințenie, iar Universul (Creatorul) vă ajută să scoateți la iveală cele mai profunde dorințe ale sufletului vostru. Amintiți-vă că punctul focal al atenței voastre va umple vasul gol și vă va pregăti matricea să susțină acea putere concentrată pe măsură ce anul progresează. Niveluri crescute de sensibilitate Pe măsură ce avansați în anul 2014, nivelurile voastre de sensibilitate vor crește. Acest fapt s-ar putea să fie destul de inconfortabil, în funcție de energiile în care sunteți implicați. Interacțiunea voastră cu diferite tipuri de oameni, cu electronicele și cu sunetele ar putea să vă facă să vă simțiți foarte iritabili și fragili, stimulând, probabil, noi decizii legate de unde și cu cine să vă petreceți timpul. Ideea de a vă face pustnici ar putea să vă pară atractivă acum mai mult ca niciodată, pe măsură ce învățați să vă simțiți mai în siguranță într-un corp care vibrează la frecvențele mai înalte 5D! Pe de altă parte, ați putea să fiți în măsură să fuzionați și să vă simțiți confortabil în natură, într-un mod nou care vă permite să vă simțiți împliniți și fericiți. Activitatea chakrelor inferioare vă va cere să deveniți mai sensibili la nevoile și cerințele lor. Activitățile cum ar fi crearea unei practici spirituale care să vă ajute să vă concentrați pe respirația voastră, precum și o conexiune de împământare conștientă cu energia Pământului vă vor ajuta să fiți mult mai în acord cu sentimentele și cu impulsurile sistemului de ghidare al inimii voastre. Veți simți o chemare de a avea mai multă grijă de corpul vostru fizic, axându-vă pe alimentele de o frecvență mai înaltă, și pe exerciții care să vă mărească echilibrul fizic. Corpul vostru emoțional este încurajat să trăiască în mult mai multă neutralitate și în echilibru, astfel încât și sistemul vostru nervos să se poată adapta mai ușor noilor frecvențe. Corpul vostru este inspirat de o adevărată și autentică înțelepciune. pe măsură ce celulele creierului vostru încep să fie activate de întregul spectru al luminii. Nu faceți ca acest proces să fie mai dificil prin gândirea voastră excesivă! Acest proces a fost pus în mișcare de răspunsul sufletului vostru la frecvențele înalte care sunt disponibile acum, iar inima voastră vă va oferi inteligența de care aveți nevoie în timp ce învățați să creșteți repede în 5D. Aducerea Spiritului în materie Voi puteți deveni potirul sacru, pregătit să primească noile tipare ale integralității, adevărului și unității! Nu vă faceți niciun bine dând cu piciorul în vas și plângându-vă că acesta este gol doar pentru că voi nu vedeți dovada a ceea ce vreți să se manifeste! Acest vas gol este un dar divin de la Dumnezeu! Este treaba voastră ca acum să umpleți această matrice și să vă energizați viața cu frecvențele armonice care conțin substanța magică oferită de Divinitate pentru ca voi să puteți manifesta destinul sufletului vostru pe Pământ! Aveți un timp prețios de acum și până la Echinocțiul din martie, pentru a vă pregăti și a vă umple vasul cu puterea intențiilor voastre, astfel încât deplina mutare în manifestare să poată avea loc după echinocțiu. Când sunteți pregătiți, puteți păși în magie! Aveți atât de mult ajutor, iar rugăciunile inimilor voastre sunt auzite. Păstrați-vă rugăciunile intense, pentru a onora darurile care sunt disponibile pentru voi în aceste timpuri cruciale pe Pământ! „Prezență Divină, Îți mulțumesc că m-ai binecuvântat cu acest vas sfânt, pentru a-l umple cu cele mai profunde aspirații și dorințe ale inimii mele! Ajută-mă să recunosc darurile care-mi sunt oferite și îndreaptă-mi atenția către ceea ce vreau să văd a se manifesta în acest timp de dinainte de Echinocțiu! Cer ca Sinele meu Înalt să-mi amintească cu blândețe acele vise care sunt pregătite să apară în viața mea în acest moment! Prezență Divină, adu-mi, te rog, ajutorul de care am nevoie pentru a-mi umple viața cu mai multă frumusețe și cu un sentiment de împlinire! Permite-mi să mă împrietenesc cu Sistemul de ghidare (intuitia) care-l inspiră pe Sinele meu Înalt și care duce la împlinirea scopului sufletului meu! Prezență Divină, amintește-mi să fiu atent și alert la inspirația care curge  prin mine în fiecare moment! Cer ca Lumina Divină să-mi umple ființa și să-mi ridice frecvențele vibraționale astfel încât să pot asculta cu o deplină conștientizare! Prezență Divină, umple-mi inima cu Iubirea Divină, astfel încât să pot regenera această iubire prin forma mea umană și să radiez iubire în lume prin ființa mea! Sunt atât de dornic să împlinesc îndemnurile inimii mele și să co-creez cu Divinul un nou mod de a fi care să binecuvânteze Pământul cu tot ceea ce eu sunt! Prezență Divină, ajută-mă să aduc plinătatea celui mai autentic sine al meu în manifestare în momentul acesta! Dă-mi voie să-mi folosesc nou-găsita libertate în moduri puternic conștiente, pentru a crea miracolele care să fie de folos întregii vieți de pe Pământ în acest moment!    Fie ca toate ființele să recunoască Iubirea Divină care umple inimile noastre în fiecare moment, și fie ca eu să fiu un instrument care să radieze prezența ta plină de pace!  Prezență Divină, Îți mulțumesc!” Si așa este! Sursa: www.TheGabrielMessages.com, 22 Ianuarie 2014 Traducere:  Monica Poka preluat de pe Newsletter Terapie Prin Iubire

Povestea de dragoste cu tine insuti

Te-ai gandit vreodata ca nu te iubesti destul? Sau esti dintre cei care considera ca a-si acorda afectiune este un act imoral, nespiritual, iar singura datorie a cautatorului de adevar este sa-i iubeasca pe ceilalti si sa se neglijeze mereu pe el insusi? Ei bine, daca gandesti asa, s-ar putea sa te inseli.

Exista autori, precum Lise Bourbeau - fondatoarea celei mai renumite scoli de dezvoltare personala din Quebec, a carei filosofie de viata este cunoscuta azi in 22 de tari si tradusa in 9 limbi – care afirmaca bolile sunt semnalul de alarma pe care corpul nostru il trage pentru a ne avertiza ca nu ne iubim suficient. Cu alte cuvinte, aglomeratia din policlinici si spitale poate fi considerata un barometru al iubirii pentru oamenii din societatea actuala. Multi dintre noi visam la sufletul pereche, la relatia care printr-o dragoste totala si neconditionata va umple golul dinauntrul nostru si ne va vindeca toate ranile sufletesti. Si totusi nesocotim intreaga viata pe cineva care este foarte aproape si tanjeste mereu dupa iubirea noastra: ne ignoram pe noi insine. Violenta interioara atrage violenta din lume

Autotransfigurarea si dobandirea unei juste iubiri de Sine sunt un lucru esential pe calea spirituala si nu tocmai usor de dobandit. In aceasta lume, Dumnezeu ni se reveleaza sub forma exteriorului (lumea obiectiva in care traim) si a interiorului (propriul nostru univers launtric). Pentru majoritatea oamenilor insa ambele ipostaze raman destul de criptice. Lumea exterioara ne insala deseori asteptarile, pare a fi amenintatoare sau de neinteles. Pe de alta parte, universul interior risca sa ne para banal sau insuficient de elevat. Dezamagiti deopotriva de interior si de exterior, ne refugiem uneori intr-o fantasmagorica transcendenta care speram sa fie mai prietenoasa. Si totusi, pentru fiecare din noi, Dumnezeu este cel mai accesibil aici si acum, chiar in noi insine, cei care suntem in aceasta clipa. A nega sau a ignora prezenta Lui in noi este o blasfemie pe care o comitem zilnic, cu nepasare.
De fapt raportarea la interior si la exterior sunt interdependente. Nu putem avea un comportament just fata de exterior atat timp cat mentinem o atitudine distorsionata fata de noi insine. Iubirea pe care ne-o refuzam noua, le-o refuzam in acelasi timp si celorlalti. Ranile pe care ni le provocam printr-o atitudine lipsita de iubire fata de noi insine se vor reflecta si in relatiile cu exteriorul. A refuza sa te iubesti inseamna a nega (fie si inconstient) ca toate fiintele merita iubirea ta – inclusiv tu.
Foarte multe din ranile noastre sufletesti ni le provocam noi insine prin felul nepotrivit in care ne privim. In momentul in care incepem sa ne acceptam si sa ne iubim asa cum suntem, dispar brusc o mare parte din agresiunile care ne obisnuisem sa credem ca vin din afara. Pentru simplul motiv ca violenta exterioara are nevoie de mintea noastra agresiva pentru a ajunge in interior, altfel singurul ecou pe care ni-l trezeste este compasiunea. Dimpotriva, o minte agresiva la adresa propriei fiinte ne poate rani fara oprelisti, in numeroase moduri: ganduri de neputinta descurajare, sentimente de inferioritate, stari de revolta, frici etc. Pe masura ce ni le permitem mai des, astfel de manifestari inferioare capata forta. Mentinute timp indelungat, ajung chiar sa ne puna in rezonanta permanenta cu anumite planuri demoniace care fac in cele din urma ca aceste idei sa fie intretinute in mod spontan. Astfel, agresiunea noastra fata de noi insine creeaza bresa prin care Universul ne raneste.

Dincolo de sentimentalism
Justa masura in iubirea de sine este aproape la fel de greu de dobandit ca si viziunea Sinelui. Oscilam mereu intre mandrie si disperare. Cand universul nostru individual functioneaza cum ne place, luam asta drept un semn al valorii noastre personale si un motiv de mandrie. Cand nu ne mai ofera suficiente satisfactii consideram ca nu meritam iubirea lui Dumnezeu si ne lasam cuprinsi de tristete. Astfel, val dupa val si abis dupa abis, ne petrecem intreaga viata fara a ne iubi vreodata cu adevarat. Dupa numeroase treceri de la o extrema la alta, pare sa se schiteze o cale de mijloc: autocompatimirea – care nici ea nu are de fapt nimic de a face cu iubirea de Sine, ci dimpotriva provoaca tot atat de multe rani ca si orgoliul sau neincrederea in sine.
Exista multe piedici in calea unei veritabile iubiri de sine. Blocajul cel mai superficial consta in ideea preconceputa ca “nu este necesar (sau moral) sa ma iubesc pe mine insumi”. Totusi este doar un pretext pentru teama de a recunoaste ca nu suntem (deocamdata) capabili sa manifestam aceasta iubire. Fie ca e indreptata spre exterior sau catre propria fiinta, dragostea este totdeauna o proba de noblete interioara. Implica curaj, daruire, dilatare a constiintei. La nivel uman, cu exceptia fiintelor cu inalta viata spirituala, rareori iubirea se prezinta in forma sa pura. Nu este aur, ci nisip aurifer. De aceea o relatie de iubire implica totdeauna rabdarea de a alege fir cu fir ceea ce este pur de ceea ce este impur. Reusim sa-i convingem pe ceilalti ca ii iubim, dar este imposibil sa nu sesizam cat de multe lacune are inca aceasta iubire. Asa incat, in ceea ce ne priveste pe noi insine, nu ne mai straduim sa ne amagim ca ne iubim, ci preferam sa argumentam ca nici nu este necesar sa o facem.

Atunci cand cautam sa dezvoltam o justa iubire de Sine, ne plasam cu luciditate intr-un domeniu pe care altfel riscam sa-l parcurgem de fiecare data in stare de betie. De cele mai multe ori traim iubirea relationala colorata sau invadata de numeroase alte sentimente, unele chiar fara legatura cu ea. Totusi, in aspectul sau ultim, iubirea nu este (doar) un sentiment. A explora iubirea de Sine inseamna printre altele a patrunde in acel domeniu misterios in care iubirea exista, dar este lipsita de sentimentalisme. Aceasta este o lectie fundamentala in lipsa careia nu ne putem maturiza cu adevarat din punct de vedere afectiv. Practic, prima poveste de dragoste adevarata este cel mai usor sa o ai cu tine insuti, pentru ca pornesti din punctul in care ajungi cu celalalt abia dupa o relatie de cativa ani, cand reusesti sa spulberi multe din iluziile perfectiunii de la inceput. Si cu toate ca probabil ti-ai spulberat de mult iluzia propriei perfectiuni. .. de tine nu te poti desparti! Va trebui sa mergi impreuna cu tine pana la capat.
Dincolo de orice sentimentalisme, iubirea este o cautare sincera si continua a binelui, armoniei, frumusetii – pentru tine si pentru cei pe care ii iubesti. Daca aceasta cautare nu exista sau este sufocata de multe tensiuni, confuzii, aviditate, inseamna ca trebuie sa cerni cu mai multa atentie nisipul aurifer al universului tau interior. Iubirea inseamna rabdare, toleranta, transparenta. .. Este incantator sa inveti toate acestea in interactiunea cu ceilalti, dar daca relatiile pe care le-ai avut pana acum nu ti-au oferit o asemenea ocazie, nimic nu te impiedica sa incepi chiar acum raportandu-te la tine insuti.

 Cat de mult Te iubesti cu adevarat?
Primul pas ar fi sa-ti dai seama cat de mult te iubesti cu adevarat. Pentru asta ar trebui sa intelegi ca exista in tine un copil care are nevoie de rabdare, de toleranta, de incurajare, de dragoste, de tandrete… I le acorzi? Ti se intampla sa-i spui povesti cu balauri despre tot felul de lucruri pe care le va pierde in curand, despre cat de ghinionist este sau ce putine sanse are sa reuseasca? Se numeste pesimism si copilul din tine este trist si deprimat mult timp dupa ce aude asa ceva.
Uneori ii explici in amanunt nenumaratele reusite ale altora care lui “nu ii vor fi niciodata accesibile”? Acest comportament inseamna invidie si gelozie si pe el il face sa-si piarda increderea in sine.
Il starnesti, promitandu-i mereu noi si noi placeri – pe care e clar ca nu i le poti oferi la nesfarsit? Ii trezesti astfel pofta nemasurata care il face avid si vesnic nemultumit. Ii explici uneori ca ceilalti sunt vinovati de esecurile lui si ca ar trebui sa le dea o lectie? In felul acesta il inveti ura, iar violenta care o insoteste il umple de rani adanci. In plus, ca sa mai imbunezi un pic situatia, ii spui ca nu conteaza cate indura, tot el este centrul Universului? Orgoliul pe care i-l trezesti astfel, in mod paradoxal, ii alimenteaza complexele de inferioritate. ..
Toate aceste obiceiuri nefaste ii ranesc mult mai putin pe cei din jur decat pe cei care le practica. Daca ti se mai petrece uneori sa te comporti astfel cu tine insuti inseamna ca inca nu te iubesti suficient…

Copilul din tine are nevoie de dragostea ta. Tot restul – iubirea si aprecierea celorlalti, satisfactiile de tot felul, diferite idei si teorii metafizice – nu-l vor linisti decat pentru scurt timp. Periodic el va deschide ochii, va intelege ca nu a primit ce-i trebuie si va reincepe sa planga. Cum anume? Cuvintele aspre adresate celorlalti, reprosurile, ironia, violenta – fizica sau verbala – neindurarea, raceala sufleteasca, tristetea, neimplinirea, nerabdarea, imprastierea - toate acestea sunt semne care ii anunta pe ceilalti ca in tine exista un copil care plange. O relatie de iubire intre doua fiinte care nu stiu aproape deloc sa se iubeasca pe ele insele este ca o punte ingusta peste un abis. Fiecare dintre ei spera ca celalalt va reusi miracolul sa umple golul – sa-i ofere atat de mult incat sa-l scuteasca de necesitatea de a se descoperi si iubi pe sine. Evident, este doar o himera…
Atunci cand nu ma iubesc pe mine insumi voi avea mereu nevoie de tot mai multe dovezi de iubire de la celalalt. Daca nu mi le ofera, ma voi considera indreptatit sa ma supar. Daca mi le ofera din plin, dar eu nu simt ca merit cu adevarat atat de mult, voi gandi ca pur si simplu se insala, ca totusi este o persoana naiva, iar dragostea sa va incepe sa ma sufoce…
De fapt, nu voi reusi niciodata sa primesc de la ceilalti mai mult decat sunt capabil sa-mi ofer eu insumi.

Dimpotriva, atunci cand aducem in relatiile noastre starea de implinire pe care o trezeste veritabila iubire de sine, interactiunea se stabileste pe un cu totul alt nivel. Nu mai este vorba de acea foame de iubire care face din interactiunea cu celalalt o necesitate stringenta, dureroasa, ci de revarsarea unui preaplin. In felul acesta “a darui” si “a primi” dobandesc o alta semnificatie. Atunci cand il eliberez pe celalalt de “obligatia” de a vindeca ranile pe care mi le provoc singur prin faptul ca nu ma iubesc, ii las timp pentru a savura iubirea.
Roaga-l pe ingerul tau pazitor sa te invete
Pentru a invata sa ne iubim pe noi insine avem nevoie sa intelegem cum se raporteaza ceilalti la noi pentru a ne iubi. Problema este ca, inca de mici, am fost invatati despre iubire numai ceea ce au reusit sa ne transmita cei apropiati – care aveau ei insisi propriile limitari si rani sufletesti. Pentru a depasi aceste tipare este bine sa invatam sa ne iubim asa cum ne iubeste o fiinta foarte elevata, spre exemplu ingerul nostru pazitor.

Iata o modalitate practica: timp de o saptamana, in fiecare dimineata, il invocam mental si afectiv timp de 7 minute pe ingerul nostru pazitor si il rugam sa ne invete pe parcursul acelei zile sa ne iubim asa cum ne iubeste el. In orele care urmeaza suntem cat mai atenti la toate manifestarile noastre, asa cum facem cand cineva spune uneori ca ne iubeste, dar actiunile sale nu dovedesc asta si cautam sa intelegem care ii sunt sentimentele reale. E necesara o observare lucida si relaxata, nu pentru a vana greseli, ci pentru a patrunde in profunzime mecanismele prin care propria minte ne face sa fim lipsiti de iubire. De fiecare data cand observam ganduri sau actiuni de natura sa ne raneasca, ii marturisim cu sinceritate ingerului nostru ca nu stim inca sa ne iubim pe noi insine si reinnoim rugamintea sa ne invete el. Vom face acelasi lucru si cand vom observa ca am intrat din greseala in situatii complicate in care ceilalti par sa ne raneasca. Fara a mai cauta sa dam vina pe ei, ne vom asuma pur si simplu faptul ca situatia respectiva se datoreaza lipsei de iubire pentru noi insine si il vom ruga cat mai des pe ingerul pazitor sa fim invatati cum sa ne iubim cu adevarat.
Unul din locurile comune ale gandirii umane este ca nu meritam iubire atunci cand gresim. De aceea, cand ne simtim vinovati, ne refuzam cu si mai multa indarjire dragostea si astfel gresim mai mult, invartindu-se iar si iar in acelasi cerc. Totusi, din punct de vedere divin, lucrurile stau altfel:tocmai cel care greseste (fiul risipitor) are nevoie de mai multa iubire pentru a se putea redresa. De aceea in momentele de mare incercare, cand credem ca am gresit si asteptam sa fim pedepsiti sau ne pedepsim singuri, este necesar sa-i cerem ajutorul ingerului nostru pazitor. Il putem invoca astfel:

 

“Iubit inger pazitor, te rog ajuta-ma sa ma iubesc exact asa cum sunt acum: trist, speriat si confuz, pentru ca stiu ca tu ma iubesti chiar si asa si vrei sa invat si eu sa acord acest gen de iubire neconditionata mie si celorlalti”.

Acesta este un mod matur de a iubi, singurul care ne poate duce dincolo de aparente. Daca nu suntem capabili sa ni-l acordam noua insine, este putin probabil ca vom reusi cu ceilalti. Mai ales la inceputul acestei practici, este posibil sa fim uimiti cat de des ne purtam fara intelegere si iubire pentru noi insine. Dar daca perseveram, vom observa curand ca este tot mai usor sa sesizam din timp aceasta tendinta si apoi chiar sa o suspendam inainte de a declansa multe din obiceiurile mentale negative. Treptat se instaleaza o stare de siguranta, implinire si transparenta. In finalul acelei saptamani vom realiza o sinteza in care vom cauta sa sesizam cat mai clar diferentele care au aparut in modul de raportare la noi insine. Este posibil ca pe parcursul acestei practici sau in zilele imediat urmatoare sa se produca transformari binefacatoare si neasteptate in modul de interactiune cu ceilalti, cu persoanele foarte apropiate, dar si cu cei pe care ii intalnim in trecere. Practicata la unison in cuplu, aceasta tehnica este de natura sa armonizeze si sa aprofundeze foarte mult relatia, ajutandu-i pe cei doi sa descopere o cu totul alta perspectiva asupra iubirii.

Iubeste-te asa cum ingerul tau pazitor te iubeste
El nu-ti raneste niciodata sufletul pentru a-ti salva imaginea. El nu te indeamna sa fii descurajat – tocmai pentru ca iti cunoaste infinita comoara launtrica. Nu-ti sopteste niciodata ca esti neputincios, intrucat stie ca el – si multe legiuni de ingeri – sunt mereu gata sa vina in ajutorul celor care-l cer cu umilinta si credinta. Nu te ameninta ca nu te va mai iubi din cauza ca ai gresit; pentru el este evident ca, atat timp cat vei exista separat, vei continua sa gresesti. Si de altfel multe realizari minunate au fost obtinute “din greseala”… El nu te va privi tolerant cum perseverezi in greseala – aceasta risca sa devina o cale fara intoarcere. El nu te amageste niciodata ca meriti iubire pentru ca esti “mai presus decat altii”, caci stie cu siguranta ca in aceasta lume nici macar un graunte de nisip nu ar putea sa existe fara iubirea Tatalui.

Dovezi de iubire pe care le primesti de la tine insuti atunci cand te iubesti cu adevarat:
A face pace cu tine insuti, intr-un mod plin de luciditate si dragoste, este primul pas catre veritabila cunoastere de sine care aduce simultan la suprafata culmile cele mai sublime ale personalitatii, dar si abisurile cele mai intunecate. Daca nu te iubesti cu adevarat, nu vei avea niciodata taria sa te privesti in fata, exact asa cum esti, OM – supus greselii, tentatiilor, caderilor, dar totodata capabil sa oglindesti in inima ta maretia Totului.

 

sursa http://astrodeva.wordpress.com/2013/10/03/poveste-de-dragoste-cu-tine-insuti/

Fii in Pace

Mesaj de la Arhanghelul Uriel,transmis prin Jennifer Hoffman,

20 ianuarie2014 sursa Newsletter Editura For You

Cum poti cunoaste pacea pacii? Intelegand diferenta dintre a fi impacat si a fi in pace. A fi impacat inseamna sa fii linistit si tacut, fara sa te misti sau sa gandesti. Dar asta contravine naturii umane, ceea ce inseamna ca trebuie sa te straduiesti sa nu faci nimic. Este in firea mintii sa gandeasca si este in firea corpului sa se miste si, desi le poti opri miscarea, acest lucru cere un efort pentru a fi impacat, ceea ce reprezinta interpretarea materiala a pacii. Este o interactiune fizica cu o energie si asta e mai degraba o impunere, decat o curgere. Exista insa un aspect superior al pacii, care implica curgerea energiei pacii si care inseamna sa fii in pace.

Sunteti in pace, atunci cand va conectati cu viata din centrul vostru, cel care reprezinta Sursa plina de Lumina, aflata in centrul fiintei voastre. Din moment ce sunteti o fiinta de Lumina, aflata intr-un corp fizic, iar natura Luminii este aceea de a fi in energia pacii, puteti sa o numiti pasnica si este impotriva naturii spiritului vostru sa stati, deoarece energia si Lumina sunt in continua miscare.

 A va afla in pace inseamna sa imbratisati energia pacii si sa stiti ca toate sunt conform ordinii divine, totul este bine si orice nu se afla in aliniere cu fluxul de Lumina si pace poate fi readus la pace, atunci cand ramaneti conectati cu centrul pacii voastre si sunteti in pace.

Atunci cand va concentrati asupra lui a fi in loc de a face, sunteti in pace sau in spatiul fizic al pacii. Va este greu sa faceti asta – sa opriti sporovaiala mintii, agitatia, haosul si zgomotul de care suneti inconjurati? Daca da, gasiti-va centrul pacii, imaginati-vi-l ca pe o scanteie de lumina stralucitoare din voi. Poate fi mic sau mare, oricum doriti voi sa vi-l imaginati. Atunci cand va intoarceti atentia spre interior, catre Lumina, amplificati-o spre exterior, pana cand va umple spatiul energetic, dincolo de corp, oricat de departe doriti sa o duceti. Atunci cand va inconjurati de Lumina, va aflati in pace.

Astfel, va conectati oricand la linistea din voi, atunci cand recunoasteti ca a fi in pace inseamna sa va inconjurati de energia pacii si sa stati in fluxul ei. Chiar si in mijlocul haosului, a fi in pace va permite sa gasiti calea spre calm si sa aveti claritate in fata confuziei. Pornind din energia pacii, toate optiunile pot fi luate in considerare, chiar si examinate mai atent, iar intregul potential se poate conecta cu voi, deoarece nu mai blocati curgerea energiei si miscarea, incercand sa ramaneti pe loc si sa fiti linistiti, incercand sa va opriti miscarea pentru a fi impacati. Nu conteaza cat de perturbatoare este energia din jurul vostru, puteti crea calmul in haos si puteti deveni un observator din spatiul pacii voastre.

[...]

Copyright (c) 2013 Jennifer Hoffman.

http://enlighteninglife.com/peace/?utm_source=rss&utm_medium=rss&utm_campaign=peace#sthash.jOHyse3o.dpuf 

Iubirea de Sine

articol de Niculina Gheorghita Psiholog Formator Clinician Principal şi Doctorand în Psihologie Cuantică,

 

Te-ai gandit vreodată că nu te iubeşti destul? Sau eşti dintre cei care consideră că a-şi acorda afecţiune este un act imoral, nespiritual, iar singura datorie a căutatorului de adevăr este să-i iubească pe ceilalţi şi să se neglijeze mereu pe el însuşi?

Ei bine, dacă gândeşti aşa, s-ar putea să te înşeli, aşa cum m-am înşelat şi eu mulţi ani.

Există autori care afirmă că bolile sunt semnalul de alarmă pe care corpul nostru îl trage pentru a ne avertiza că nu ne iubim suficient. Cu alte cuvinte, aglomeraţia din policlinici şi spitale poate fi considerată un barometru al iubirii pentru oamenii din societatea actuală. Mulţi dintre noi visăm la sufletul pereche, la relaţia care printr-o dragoste totală şi necondiţionată va umple golul dinăuntrul nostru şi ne va vindeca toate rănile sufleteşti. Şi totuşi, nesocotim întreaga viaţă pe cineva care este foarte aproape şi tânjeşte mereu după iubirea noastră: ne ignorăm pe noi înşine şi pe Sinele nostru Divin.

Ce manifestăm în interiorul nostru atragem din lumea înconjurătoare

 Autotransfigurarea şi dobândirea unei juste iubiri de Sine sunt un lucru esenţial pe calea spirituală şi nu tocmai uşor de dobândit. În această lume, Dumnezeu ni se revelează sub forma exteriorului (lumea obiectivă în care trăim) şi a interiorului (propriul nostru univers lăuntric). Pentru majoritatea oamenilor însă ambele ipostaze rămân destul de criptice. Lumea exterioară ne înşeală deseori aşteptările, pare a fi ameninţătoare sau de neînţeles. Pe de altă parte, universul interior riscă să ne pară banal sau insuficient de elevat. Dezamăgiţi deopotrivă de interior şi de exterior, ne refugiem uneori într-o fantasmagorică transcendenţă care sperăm să fie mai prietenoasă. Şi totuşi, pentru fiecare din noi, Dumnezeu este cel mai accesibil aici şi acum, chiar în noi înşine, cei care suntem în această clipă. A nega sau a ignora prezenţa Lui în noi este o blasfemie pe care o comitem zilnic, cu nepăsare.

De fapt raportarea la interior şi la exterior sunt interdependente. Nu putem avea un comportament just faţă de exterior atât timp cât menţinem o atitudine distorsionată faţă de noi înşine. Iubirea pe care ne-o refuzăm nouă, le-o refuzăm în acelaşi timp şi celorlalţi. Rănile pe care ni le provocăm printr-o atitudine lipsită de iubire faţă de noi înşine se vor reflecta şi în relaţiile cu exteriorul. A refuza să te iubeşti înseamnă a nega (fie şi inconstient) că toate fiinţele merită iubirea ta – inclusiv tu.

Foarte multe din rănile noastre sufleteşti ni le provocăm noi înşine prin felul nepotrivit în care ne privim. În momentul în care începem să ne acceptăm şi să ne iubim aşa cum suntem, dispar brusc o mare parte din agresiunile care ne obişnuisem să credem că vin din afară. Pentru simplul motiv că violenţa exterioară are nevoie de mintea noastră agresivă pentru a ajunge în interior, altfel singurul ecou pe care ni-l trezeşte este compasiunea. Dimpotrivă, o minte agresivă la adresa propriei fiinţe ne poate răni fără oprelişti, în numeroase moduri: gânduri de neputinţă, descurajare, sentimente de inferioritate, stări de revoltă, frici etc. Pe măsură ce ni le permitem mai des, astfel de manifestări inferioare capătă forţă. Menţinute timp îndelungat, ajung chiar să ne pună în rezonanţă permanentă cu anumite planuri demonice care fac în cele din urmă ca aceste idei să fie întreţinute în mod spontan. Astfel, agresiunea noastră faţă de noi înşine creează breşa prin care Universul ne răneşte.

Dincolo de emoţii şi chimismul trupului

 Justa masură în iubirea de sine este aproape la fel de greu de dobândit ca şi viziunea Sinelui. Oscilăm mereu între mândrie şi disperare. Când universul nostru individual funcţionează cum ne place, luăm asta drept un semn al valorii noastre personale şi un motiv de mândrie. Când nu ne mai oferă suficiente satisfacţii considerăm că nu merităm iubirea lui Dumnezeu şi ne lăsăm cuprinşi de tristeţe. Astfel, val după val şi abis după abis, ne petrecem întreaga viaţă fără a ne iubi vreodată cu adevărat. După numeroase treceri de la o extremă la alta, pare să se schiţeze o cale de mijloc: autocompătimirea – care nici ea nu are de fapt nimic de a face cu iubirea de Sine, ci dimpotrivă provoacă tot atât de multe răni ca şi orgoliul sau neîncrederea în sine.

Există multe piedici în calea unei veritabile iubiri de sine. Blocajul cel mai superficial constă în ideea preconcepută că “nu este necesar (sau moral) să mă iubesc pe mine însumi”. Totuşi este doar un pretext pentru teama de a recunoaşte că nu suntem (deocamdată) capabili să manifestăm această iubire. Fie că e îndreptată spre exterior sau către propria fiinţă, dragostea este totdeauna o probă de nobleţe interioară. Implică curaj, dăruire, dilatare a conştiintei. La nivel uman, cu excepţia fiinţelor cu înaltă viaţă spirituală, rareori iubirea se prezintă în forma sa pură. Nu este aur, ci nisip aurifer. 

De aceea o relaţie de iubire implică totdeauna răbdarea de a alege fir cu fir ceea ce este pur de ceea ce este impur. Reuşim să-i convingem pe ceilalţi că îi iubim, dar este imposibil să nu sesizăm cât de multe lacune are încă această iubire. Aşa încât, în ceea ce ne priveşte pe noi înşine, nu ne mai străduim să ne amăgim că ne iubim, ci preferăm sa argumentăm că nici nu este necesar să o facem.

Atunci când căutăm să dezvoltăm o justă iubire de Sine, ne plasăm cu luciditate într-un domeniu pe care altfel riscăm să-l parcurgem de fiecare dată în stare de beţie. De cele mai multe ori trăim iubirea relaţională colorată sau invadată de numeroase alte sentimente, unele chiar fără legătură cu ea. Totuşi, nu aspectul său ultim, iubirea nu este (doar) un sentiment. A explora iubirea de Sine înseamnă printre altele a pătrunde în acel domeniu misterios în care iubirea există, dar este lipsită de sentimentalisme. Aceasta este o lecţie fundamentală în lipsa căreia nu ne putem maturiza cu adevărat din punct de vedere afectiv. Practic, prima poveste de dragoste adevarată este cel mai uşor să o ai cu tine însuţi, pentru că porneşti din punctul în care ajungi cu celălalt abia după o relaţie de câţiva ani, când reuşeşti să spulberi multe din iluziile perfecţiunii de la început. Şi cu toate că probabil ţi-ai spulberat de mult iluzia propriei perfecţiuni… de tine nu te poţi despărţi! Va trebui să mergi împreună cu tine până la capăt.

Dincolo de orice emoţie, iubirea este o căutare sinceră şi continuă a binelui, armoniei, frumuseţii – pentru tine şi pentru cei pe care îi iubeşti. Dacă această căutare nu există sau este sufocată de multe tensiuni, frici, temeri, confuzii, aviditate, înseamnă că trebuie să cerni cu mai multă atenţie nisipul aurifer al universului tău interior. Iubirea înseamnă compasiune, răbdare, toleranţă, transparenţă… Este încântător să înveţi toate acestea în interacţiunea cu ceilalţi, dar dacă relaţiile pe care le-ai avut până acum nu ţi-au oferit o asemenea ocazie, nimic nu te impiedică să începi chiar acum raportându-te la tine însuţi.

                             

  Cât de mult Te iubeşti cu adevărat?

Primul pas ar fi să-ţi dai seama cât de mult te iubeşti cu adevărat. Pentru asta ar trebui să înţelegi că există în tine un copil care are nevoie de răbdare, de toleranţă, de încurajare, de dragoste, de tandreţe… I le acorzi? Ţi se întâmplă să-i spui poveşti cu balauri despre tot felul de lucruri pe care le va pierde în curând, despre cât de ghinionist este sau ce puţine şanse are să reuşească? Se numeşte pesimism şi copilul din tine este trist şi deprimat mult timp după ce aude aşa ceva.

Uneori îi explici în amănunt nenumăratele reuşite ale altora care lui “nu îi vor fi niciodata accesibile”? Acest comportament înseamnă invidie şi gelozie şi pe el îl face să-şi piardă încrederea în sine.

Îl stârneşti, promiţându-i mereu noi şi noi plăceri – pe care e clar că nu i le poţi oferi la nesfârşit? Îi trezeşti astfel pofta nemăsurată care îl face avid şi veşnic nemulţumit. Îi explici uneori că ceilalţi sunt vinovaţi de eşecurile lui şi că ar trebui să le dea o lecţie? În felul acesta îl înveţi ura, iar violenţa care o însoţeşte îl umple de răni adânci. În plus, ca să mai îmbunezi un pic situaţia, îi spui că nu contează câte îndură, tot el este centrul Universului? Orgoliul pe care i-l trezeşti astfel, în mod paradoxal, îi alimentează complexele de inferioritate…

Toate aceste obiceiuri nefaste îi rănesc mult mai puţin pe cei din jur decât pe cei care le practică. Dacă ţi se mai întâmplă uneori să te comporţi astfel cu tine însuţi înseamnă că încă nu te iubeşti suficient.

 

Copilul din tine are nevoie de dragostea ta. Tot restul – iubirea şi aprecierea celorlalţi, satisfacţiile de tot felul, diferite idei şi teorii metafizice – nu-l vor linişti decât pentru scurt timp. Periodic el va deschide ochii, va înţelege că nu a primit ce-i trebuie şi va reîncepe să plângă. Cum anume? Cuvintele aspre adresate celorlalţi, reproşurile, ironia, violenţa – fizică sau verbală – neîndurarea, răceala sufletească, tristeţea, neîmplinirea, nerăbdarea, nemulţumirea, împrăştierea – toate acestea sunt semne care îi anunţă pe ceilalţi că în tine există un copil care plânge. O relaţie de iubire între două fiinţe care nu vor să se iubească pe ele însele este ca o punte îngustă peste un abis. Fiecare dintre ei speră că celălalt va reuşi miracolul să umple golul – să-i ofere atât de mult încât să-l scutească de necesitatea de a se descoperi şi iubi pe sine. Evident, este doar o himeră…

Atunci când nu mă iubesc pe mine însumi voi avea mereu nevoie de tot mai multe dovezi de iubire de la celalalt. Dacă nu mi le oferă, mă voi considera indreptăţit să mă supăr. Dacă mi le oferă din plin, dar eu nu simt că merit cu adevărat atât de mult, voi gândi că pur şi simplu se înşeală, că totuşi este o persoană naivă, iar dragostea sa va începe să mă sufoce.

De fapt, nu voi reuşi niciodată să primesc de la ceilalţi mai mult decât sunt capabil să-mi ofer eu însumi.

Atunci când aducem în relaţiile noastre starea de împlinire pe care o trezeşte veritabila iubire de sine, interacţiunea se stabileşte pe un cu totul alt nivel. Nu mai este vorba de acea foame de iubire care face din interacţiunea cu celălalt o necesitate stringentă, dureroasă, ci de revărsarea unui preaplin. În felul acesta “a dărui” şi “a primi” dobândesc o altă semnificaţie. Atunci când îl eliberez pe celălalt de “obligaţia” de a vindeca rănile pe care mi le provoc singur prin faptul că nu mă iubesc, îi las timp pentru a savura iubirea.

Învaţă să comunici cu Sinele tău Divin

Pentru a învăţa să ne iubim pe noi înşine avem nevoie să înţelegem cum se raportează ceilalţi la noi pentru a ne iubi. Problema este că, încă de mici, am fost învăţaţi despre iubire numai ceea ce au reuşit să ne transmită cei apropiaţi – care aveau ei înşişi propriile limitări şi răni sufleteşti. Pentru a depăşi aceste tipare este bine să învăţăm să ne iubim aşa cum ne iubeşte o fiinţă foarte elevată, spre exemplu Sinele nostru Divin.

Iată o modalitate practică: timp de 29 de zile, vă spuneţi în fiecare dimineaţă, de 21 de ori afirmaţia 

„Sunt dintotdeauna călăuzit(ă) de Sinele meu Divin” şi îl rugăm să ne înveţe pe parcursul acelei zile să ne iubim aşa cum ne iubeşte el. În orele care urmează suntem cât mai atenţi la toate manifestările noastre, aşa cum facem când cineva spune uneori că ne iubeşte, dar acţiunile sale nu dovedesc asta şi căutăm să înţelegem care îi sunt sentimentele reale. E necesară o observare lucidă şi relaxată, nu pentru a vâna greşelile pe care le facem în relaţia cu noi, ci pentru a pătrunde în profunzime mecanismele prin care propria minte ne face să fim lipsiţi de iubire. De fiecare dată când observăm gânduri sau acţiuni de natură să ne rănească, intrăm în starea de oservator prin întrebarea “Ce gândesc eu acum?” şi “Ce simt eu acum?”.

Unul din locurile comune ale gândirii umane este că nu merităm iubire atunci când experimentăm ceva ce ne face să suferim noi sau alţii. De aceea, când ne simţim vinovaţi, ne refuzăm cu şi mai multă îndârjire dragostea şi astfel ne învârtim iar şi iar în acelaşi cerc. Totuşi, din punct de vedere divin, lucrurile stau altfel: tocmai cel care este în suferinţă (fiul risipitor) are nevoie de mai multă iubire pentru a se putea redresa.  Acesta este un mod matur de a iubi, singurul care ne poate duce dincolo de aparenţe. Dacă nu suntem capabili să ni-l acordăm nouă înşine, este puţin probabil că vom reuşi cu ceilalţi.

Mai ales la începutul acestei practici, este posibil să fim uimiţi cât de des ne purtăm fără înţelegere şi iubire pentru noi înşine. Dar dacă perseverăm, vom observa curând că este tot mai uşor să sesizăm din timp această tendinţă şi apoi chiar să o suspendăm înainte de a declanşa multe din programele şi obiceiurile mentale negative. Treptat se instalează o stare de siguranţă, împlinire şi transparenţă. În finalul acestei perioade de 29 zile vom realiza o sinteză în care vom căuta să sesizăm cât mai clar diferenţele care au apărut în modul de raportare la noi înşine. La finalul acestei perioade se va configura o reţea neuronală prin care vom atrage alte informaţii şi alte reţele asemănătoare celei deja formate.  Este posibil ca pe parcursul acestei practici sau în zilele imediat următoare să se producă transformări binefacătoare şi neaşteptate în modul de interacţiune cu ceilalţi, cu persoanele foarte apropiate, dar şi cu cei pe care îi întâlnim în trecere.

Iubeşte-te aşa cum Sinele tău Divin te iubeşte

El nu-ţi răneşte niciodată sufletul pentru aţi salva imaginea. El nu te îndeamnă să fii descurajat – tocmai pentru că îţi cunoaşte infinita comoară lăuntrică. Nu-ţi şopteşte niciodată că eşti neputincios, întrucât ştie că în el sunt toate potenţialităţile. Nu te ameninţă că nu te va mai iubi din cauză că ai greşit; pentru el este evident că, atât timp cât vei exista separat, vei continua să greşeşti. Şi de altfel multe realizări minunate au fost obţinute “din greşeală”… El nu te va privi tolerant cum perseverezi în greşeală – aceasta riscă să devină o cale fără întoarcere. El nu te amăgeşte niciodată că meriţi iubire pentru că eşti “mai presus decât alţii”, căci ştie cu siguranţă că în această dimensiune nici măcar un grăunte de nisip nu ar putea să existe fără iubirea Tatălui.

sursa http://spatiulinimii.com

Anul 2014- an de vindecare a relatiilor prin rezolvarea conflictului dualitatii

 

~mesaj transmis de Arhanghelul Gabriel, prin channeling, lui Ron Baker

 

 

Ne aflam aici ca sa vorbim despre anul 2014, un an de vindecare a Relatiilor, prin rezolvarea Conflictului Dualitatii.

Vrem sa incepem prin a ne asigura ca intelegeti imaginea de ansamblu. Planeta se afla intr-un stadiu de evolutie profunda, de trezire a unei parti mai mari din potentialul vostru. Evoluati spre urmatoarea rasa principala de pe planeta, prin trezirea constiintei sufletului, lucru care se intampla pentru prima data in istoria planetei.

Pentru a va ajuta sa intelegeti mai mult: in timpul evolutiei in masa de pana acum, voi v-ati dezvoltat, mai intai, sinele inferior. Primele patru rase principale v-au ajutat sa va concentrati pe dezvoltarea celor trei chakre inferioare – vieti intregi in care v-ati ocupat de prima chakra (siguranta, securitate si supravietuire), de a 2-a chakra (corpul emotional), de a 3-a chakra (dezvoltarea corpului mental si a vointei inferioare) si, mai recent, in cadrul rasei actuale, de dezvoltarea personalitatii (ca o combinatie a tuturor chakrelor inferioare).

In prezent, va indreptati spre o conexiune energetica cu chakra inimii - eveniment care va va permite, intr-un mod direct si personal, sa fiti constienti de faptul ca sunteti fiinte spirituale. O parte mult mai mare a potentialului vostru va fi descoperita, pe masura ce integrati aceasta deschidere si accelerare.

Potentialul vostru si-a inceput cea mai rapida accelerare, in ultimul deceniu al secolului al XX-lea sau aproximativ in aceasta perioada si a continuat pana in anul 2012, cand ati ajuns in punctul de mijloc al universului / Caii Lactee.

Punctul de mijloc este ceea ce invatati sa integrati in acest moment. Inima este punctul de mijloc al fiintei voastre, care uneste sinele inferior, cu cel superior.

De asemenea, va aflati la jumatatea evolutiei planetare, care se aseamana cu atingerea potentialului mijlocului vietii, in  macrocosmos. La mijlocul vietii, este eliberata o forta kundalini / sexuala mai mare, in incercarea de a trezi o parte mai mare din potentialul vostru. Cu toate acestea, pana in acest moment, cand sunteti sustinuti energetic sa va mutati in spatiul inimii, acea energie a lovit numai in blocurile de aparare si frica, pe care le-ati construit. Si, prin urmare, ea nu a facut decat sa accelereze miscarea spre sfarsitul ciclurilor de viata.

Si asta, deoarece acesta este lucrul de care erati pregatiti sa va ocupati si nu v-a fost de folos sa ramaneti in vehiculul fizic, in limitele date. In schimb, ar trebui sa invatati din limitele pe care le-ati cladit si, de asemenea, sa va pregatiti pentru a renunta la vehiculul fizic. Atunci veti fi liberi sa treceti la urmatorul ciclu de invatare si la urmatoarea viata.

In orice caz, in aceasta etapa sunteti pregatiti sa incepeti sa va indreptati spre noul potential al mijlocului vietii, deoarece va indreptati spre punctul de mijloc al corpurilor si constiintei voastre.

Adevarul mai profund este ca acest lucru se intampla, atunci cand intentionati sa va treziti din eliberarea energiei kundalini, in trezirea constientei voastre spirituale superioare. Si in aceasta etapa urmatoare, va veti trezi intr-o experienta mai directa a faptului ca toti sunteti creati din constiinta lui Dumnezeu. Fiecare sunteti parte sacra din Dumnezeu.

Si asa, in timp ce faceti lucrarea interioara necesara (de a invata sa va conectati cu viata voastra launtrica, de a dezvolta calitatile inimii, de a hrani si de a rezolva rana ramasa in memoria sinelui inferior), veti fi capabili sa va deschideti si sa creati vieti pline de semnificatie, valoare si scop.

Pana in acest moment, cei mai multi oameni au tot cautat un scop si o semnificatie in viata lor. Care e menirea mea? Care imi este rostul? Vreau ca viata mea sa conteze. Dar ati fost copii raniti – cautand, cel mai adesea, in afara voastra. Si asta, deoarece nu ati avut modele care sa va poata incuraja sa coborati in interiorul vostru, ca sursa si locuinta principala.

Sa cautati, mai intai de toate, Imparatia lui Dumnezeu este o incurajare sa cautati conexiunea cu sinele vostru interior, sacru, care se gaseste in inima sau in miezul constiintei voastre.

Asta sunteti gata sa o faceti pe planeta – si ati facut progrese mari, ca planeta, in aceste decenii. Suntem aici ca sa va oferim indicii suplimentare, care va vor permite un acces mai mare la ceea ce este posibil pentru fiecare dintre voi.

Cu toate acestea, trebuie sa fiti dispusi sa reactionati, sa va uitati inauntrul vostru si sa va asumati responsabilitatea pentru tot ce este dezechilibrat, blocat in frica, rusine, separare si aparare. Trebuie sa deveniti adultii cu putere, care vad limpede partea de copil ranit din voi, astfel incat, literalmente sa le dati un parinte cu totul nou, acelor copii inghetati si raniti, care se afla in sinele inferior. Trebuie sa deveniti adultii care va hranesc in moduri care, in acest moment, devin evidente pe planeta voastra.

Aceasta este imaginea de ansamblu, care va este necesara ca sa intelegeti, ca sa profitati de straturile de informatii care vor urma. Iar informatiilor trebuie sa le raspundeti cu alegeri constiente, hranitoare, daca sunteti pe cale sa cunoasteti EXPERIENTA sufletului, care este cea care incearca sa se trezeasca in mijlocul inimii.

Cei mai multi dintre voi, nu au cunoscut sufletul sau forta iubirii, pe planeta voastra, pana in acest moment. Sufletul a operat in culisele vietii voastre, indrumand, prin straturile de baza, cele mai primitive parti ale potentialului vostru.

Cu toate astea, in acest moment, va pregatiti corpul fizic ca sa poata sa-si creasca energia, vibratia si frecventa, pana in punctul in care va putea sa se descurce cu forta radianta a sufletului.

De-a lungul anilor, am furnizat mai multe informatii cu privire la ceea ce este implicat in proces si la cum sa se lucreze cu aceste energii. Acesta este scopul principal al Children of Light (Copiii Luminii): crearea unor modalitati de a transmite acea informatie, pe bucati, pas cu pas, pe masura ce invatati ce inseamna sa va iubiti cu adevarat unii pe ceilalti, asa cum va iubiti pe voi insiva.

Acest lucru devine posibil, in moduri care nu au fost accesibile mai inainte, cand va aflati in etapele necesare de dezvoltare numai a sinelui inferior, a simtul omenesc legat de sine.

In timp ce va pregatiti pentru etapele urmatoare, acum are loc pregatirea corpului fizic, prin primele miscari ale energiei sufletului in plan fizic.

Dupa ce miscarea pendulului v-a schimbat directia, in 2012, anul trecut (2013) s-a axat pe crearea primei punti energetice. Dupa ce ati trecut prin punctul de mijloc al universului vostru, descarcand energii din Marele Soare Central, in universul vostru, ati inceput sa va indreptati direct spre acasa. Va intoarceti la sinele interior, la Sursa, care este accesata in centrul sau in mijlocul inimii, punctul de acces spre Imparatia lui Dumnezeu, din fiecare dintre corpurile voastre.

Aceasta prima punte energetica a implicat deschiderea Chakrei a 7-a, din crestetul capului si coborarea Celei de-a 7-a Raze a Constiintei in corp, unind Chakra a 7-a cu Chakra 1, de la  baza coloanei vertebrale.

Aceasta este energia care pregateste fizicul, fortand ca tot ce a fost dezechilibrat la suprafata, sa primeasca raspuns. Aceasta a 7-a Raza cunoaste numai echilibrul. Prin urmare, in timp ce s-a miscat prin corp, pana la Chakra 1, a FORMEI, v-a pregatit sa aduceti in discutie tot ce a fost dezechilibrat, tinut in dualitatea fricii si a separarii.

O parte care se opune celeilalte: corect si gresit, bine si rau. Acestea sunt perspective primitive asupra vietii, care sunt necesare pentru anumite etape de invatare. Cu toate acestea, ele nu sunt adevarul profund.

„Veti cunoaste adevarul, iar adevarul va va face liberi.” Ce inseamna asta? In acest moment, sunteti pregatiti sa incepeti sa va treziti la adevaruri mai profunde, inclusiv la acela ca toti sunteti parti sfinte din Dumnezeu. Cu toate astea, acest lucru va cere sa va infruntati limitele pe care le-ati adoptat in etapele anterioare de invatare – ceea ce va provoaca sentimentul de supravietuire obisnuita.

Astfel, va recomandam sa cautati, ca adulti, adevaruri mai profunde. Ati putea incepe axandu-va pe dualitate si pe ideile contrare. Ideile de bine si rau provin dintr-un simt al controlului si din judecata. Din aceasta perspectiva, o parte este evitata, judecata si invinsa. Adevarul mai profund este ca TOATE lucrurile folosesc ca elemente de invatare.

Nu exista rau. Nu exista eroare. Exista numai invatare. Sa invatati cum sa iubiti. Sa invatati ce va face bine. Procesul de invatare necesita ambele parti, ca sa puteti explora, decide si discerne, ce va face bine si ce nu. Ca planeta, sunteti intr-un punct in care aveti nevoie sa fiti atenti, deoarece lucrurile sunt destul de dezechilibrate, din cauza acumularii vechilor alegeri.

Aveti nevoie sa priviti si sa invatati. Nu va va fi de niciun folos sa judecati ceea ce a fost. Dar, in orice caz, dati-va voie sa constientizati adevarurile profunde, despre ce anume va e de folos si ce nu. Ce provine din frica si ce este inspirat din iubire? Ce va permite sa va imbratisati ca oameni care se afla, cu totii, pe calea optima pentru calatoria sufletelor voastre? Iar aceasta perspectiva, care se dezvolta acum, va va permite, in mod firesc, sa luati in considerare imbratisarea alegerilor si cailor individuale ale celorlalti.

Aceasta este o etapa esentiala a procesului vostru de invatare si ati inceput sa va uitati in moduri care nu au mai existat in etapele anterioare. Continuati sa priviti cu compasiune la tot ce a fost. Invatati sa intelegeti ce v-a invatat fiecare parte – nu doar judecata obisnuita a uneia dintre parti.

Acest lucru va va permite sa va pregatiti sa intrati in punctul de mijloc al inimii, in care se poate intra numai daca sunteti in stare neutra.

Si astfel, continuati – si veti continua ani de zile – sa asimilati miscarea din Chakra a 7-a pana la Chakra 1. Aceasta punte tocmai a inceput sa se dezvolte din inspiratia constiintei sufletului.

Iar acum, in 2014, va pregatiti sa adaugati o a doua punte. Aceasta uneste nivelurile mai ridicate ale constiintei, cu o mai mare parte din sinele inferior pe care l-ati cunoscut.

Puntea care incepe sa se formeze in 2014 deplaseaza energia din Chakra a 6-a, pana in Chakra a 2-a.

Acesta este punctul central al anului 2014. Chakra a 2-a este chakra relatiilor. Este implicata aici relatia voastra cu toate lucrurile. Relatiile voastre incep cu relatia pe care o aveti cu voi insiva – deoarece intreaga viata este, pur si simplu, o reflectare a relatiei pe care o aveti cu voi insiva.

 

Vom repeta: INTREAGA viata este o reflectare a relatiei pe care o aveti cu voi insiva. Si astfel, in timp ce va pregatiti sa va indreptati spre aceasta noua etapa din viata voastra, devine mai evident cat de important este sa ajungeti sa va cunoasteti pe voi insiva, din interior spre exterior.

Daca nu aveti o relatie constienta cu voi insiva, inseamna ca aveti o relatie obisnuita, INconstienta – cu voi si asta vor continua sa oglindeasca vietile voastre.

A venit vremea sa va treziti. A venit vremea sa va asumati o responsabilitate mai mare pentru propria viata, pentru vietile din jurul vostru si pentru planeta voastra, ca intreg. In caz contrar, dezechilibrul care s-a creat va continua sa se mareasca si mai mult, in lumea din jurul vostru.

Vindecarea incepe acasa, in mijlocul constiintei, care incepe cu dezvoltarea unor calitati ale inimii si cu aplicarea acestora, in primul rand, voua insiva. Numai atunci veti iesi din dualitate, din frica si din separarea data de sinele inferior si de limitarile sale.

Dupa cum stiu deja, aceia dintre voi care ati inceput sa faceti aceasta lucrare interioara, in mod constient, cu cat sunteti mai  raspunzatori si va hraniti mai mult pe voi, cu atat ii veti da mai multa voie sa circule, fluxului de iubire si sprijin din lumea inconjuratoare. Vietile voastre se schimba si incepeti sa experimentati o relatie de apropiere cu viata, care se oglindeste, ca intotdeauna, din relatia de apropiere pe care o creati cu voi insiva.

Pentru aceia dintre voi care nu ati inceput lucrarea interioara, incepeti, pur si simplu, prin a acorda atentie faptului ca, in adancul vostru, ceea ce cautati mai mult decat orice altceva, este iubirea. Iubirea, siguranta si recunoasterea faptului ca voi contati.

Ceea ce nu ati inteles este faptul ca, generatie dupa generatie, cei mai multi de-abia ati trecut de teama si rusinea de sine, bazate pe miturile unui copil, care nu a fost iubit pe deplin, de alti copii adulti raniti, care au purtat cu ei aceleasi limitari. Adica, voi.

Asa ca trebuie sa incepeti de undeva, iar cel mai avizat loc din care sa incepeti este luarea in considerare a faptului ca lectiile au fost perfecte, deoarece v-au invatat din ceea ce NU functioneaza, pentru a va incuraja sa faceti niste alegeri noi, ca sa invatati unii de la ceilalti CE anume functioneaza. Iar asta va va reintoarce intotdeauna la IUBIRE. Invatati sa alegeti iubirea – lucru despre care ati aflat foarte putin, in potentialele anterioare ale fiintelor voastre.

Dar nu judecati unde va aflati in curbele de invatare. Pur si simplu, faceti-va aparitia si incepeti. Veti fi cei mai buni la materiile pe care le practicati cel mai mult.

Asa ca, haideti sa facem o introducere la ceea ce vrem sa spunem cu puntea care leaga Chakra a 6-a cu a 2-a. Va vom da instructiuni suplimentare detaliate, in Rapoartele lunare.

 

Ideea principala este ca e o miscare de aparitie a primelor indicii din planul sufletului, pentru fiecare individ. Ea incepe cu vindecarea corpului emotional al fiecaruia dintre voi.

Motivul principal este ca trupul emotional vindecat va deveni vehiculul pentru suflet. Sufletul este taramul EXPERIENTEI iubirii. Iar potentialele voastre experientiale incep cu corpul emotional.

Corpul emotional a fost una dintre cele mai gresit intelese si mai putin integrate parti ale vietii voastre. Este locul in care v-ati concentrat cel mai mult, rusinea si frica. Si astfel, aveti o lume careia i-a fost frica de sentimente, deoarece ati presupus ca ele va vor provoca mai multa rusine, frica, umilire si durere.

Nici acesta nu este cel mai profund adevar, dar de aici trebuie sa incepeti sa priviti. In 2014, din vointa superioara, energia sufletului incepe sa coboare in corpurile voastre, intr-un mod nou.

Acest lucru va incepe sa creeze o mai mare miscare a energiei si sa inspire un echilibru mai mare. Asta vi se poate intampla numai voua, cei maturi, daca reactionati si permiteti aceasta miscare.

Aceasta va fi cea mai mare provocare. Sunteti dispusi sa va dezvoltati potentialul de adult? Ca sa faceti asta, aveti nevoie de informatii clare (educatie) si de instrumente care sa va permita sa va hraniti corpul emotional. Veti descoperi ca, in calitate de adulti, aceasta nu constituie nicicum o amenintare pentru voi.

Iar daca NU va uitati si NU reactionati, veti fi lasati in esecul tipic al varstei de mijloc, din etapele anterioare de invatare.

Asa ca, gasiti-va profesori si instrumente ca sa va hraniti corpul emotional, in mod direct. In acest stadiu de evolutie, acesta este lucrul cel mai important pe care il puteti face in viata voastra. Si luati cunostinta de faptul ca nu sunteti singuri in teama de sentimente. Asta va duce pana urmele initiale, cele mai primitive, ale creierului limbic, de supravietuire.

Si totusi, este timpul sa reactionati. Sunteti sustinuti energetic ca sa razbateti prin teama de supravietuire, pe masura ce deveniti adulti educati, cu putere emotionala, pe planeta. Acesta este cel mai mare serviciu pe care l-ati putea oferi, daca inca va mai aflati in cautarea unui scop care sa merite.

Iubiti-va si hraniti-va emotional. Invatati cum sa eliberati si sa aduceti corpul emotional ranit, in neutralitate, siguranta, incredere si in experienta stimei de sine. Acesta este un punct minunat de plecare.

In cursul anului, pe masura ce energiile din Chakra a 6-a coboara spre Chakra a 2-a, ca sa formeze o punte, se va trece prin trei etape principale.

Prima faza, cu durata de patru luni, va constitui introducerea si provocarea vechii paradigme de supravietuire, care exista in vietile voastre. A doua faza, tot de patru luni, va fi o perioada de negociere si de invatare a modului in care sa aplicati instrumentele necesare, la tot ce ati descoperit in primele patru luni. Iar ultimele patru luni vor fi lunile de integrare si progres.

 

Retineti ca aceasta este cea mai puternica perioada de potential pe care ati cunoscut-o, vreodata, pe planeta. Sunteti sustinuti energetic, in fiecare dintre aceste treziri. Dar, ca intotdeauna, depinde de voi si de liberul vostru arbitru.

Va incurajam, cu toata dragostea noastra, sa va prezentati, sa invatati pas cu pas, cum sa va iubiti si sa va hraniti pe voi insiva si apoi unii pe ceilalti, incepand cu acest an de vindecare a conflictului dualitatii, in corpurile voastre emotionale. Aceasta este o punte directa spre suflet.

Veti simti multa activare la nivelul capului, inimii si a trunchiului inferior, pe masura ce fiecare etapa este sustinuta, energetic, sa se deschida si sa-i permita acestei noi punti a sufletului, sa fie realitatea voastra.

Veti observa o accelerare a vindecarii la cei care raspund – si, de asemenea, o reflectare naturala a altor optiuni. Cand sunt declansate frica si rezistenta, care sunt parti vitale ale procesului de vindecare, veti vedea, de asemenea, ca frica si reactiile se epuizeaza in jurul vostru.

Pe scena mondiala, se vor reflecta multe conflicte, deoarece impotrivirea si frica de sentimente tind sa creeze astfel de reactii de supravietuire, de mare impact.

Cand alegeti sa reactionati, prin comportament de evitare si mai accentuata, veti observa ca esecul este si mai mare. El va fi mai rapid decat oricand, chiar si in impactul asupra corpurilor voastre fizice.

Adevarul mai profund este ca trupurile voastre incearca, pur si simplu, sa va arate unde sunteti dezechilibrati. De aceea simtiti durere si presiuni in zonele la care trebuie sa va uitati, sa reactionati, sa le hraniti si sa le rezolvati.

Aceasta este o prezentare ampla a lucrurilor la care va puteti astepta in 2014.

Iar acum, in timp ce ne despartim cu bucurie, va reamintim, asa cum facem mereu, sa va amintiti sa va iubiti unii pe ceilalti.

 

Arhanghelul Gabriel  

Traducere de Carmen Tertiu

  

 

~preluat de pe Newsletter Editura for You 16 ian. 2014 

 sursa http://www.childrenoflight.com/